Zi ploioasa.

Ploua. Ce am făcut azi? Am stat in casa. De ce? Pentru ca ploua.

Uneori îmi place ca ploua si îmi place sa stau în ploaie. Dar acum nu. Acum vroiam sa ies afara. Vroiam sa îmi amintesc de vara înainte sa înceapă.
Urăsc vara. Mă rog , de fapt urăsc soarele. Fata mea se umple de pistrui , parul mi se super-deschide la culoare iar dacă merg la mare de la soare , nisip si apa sărată îmi apare iritaţia geografică , nume inventat de către mine si mama.

Ulala.

Nu mai stau acum sa scriu. Ma duc sa citesc.

O iubire de-o vara? neah...o prietenie de-o vara.

Îmi aduc aminte de prima întîlnire cu ea. Eram o fetiţă timidă .Împreună cu ea am păşit prima data în viaţa adevărată.

Zi după zi , săptămîna după săptămîna ,luna după luna , timpul a trecut . Am invatat ca lumea uita ce faci , sau ce le zici dar nu uita cum i-ai făcut sa se simtă , dar am mai si invatat ca mai am multe de invatat.A fost si greu si uşor. Am făcut multe greşeli dar am invatat si multe lucruri noi . Mi-am făcut prieteni cu care am petrecut multe momente frumoase si la scoala si în afara ei. A fost o viaţã si totuşi parcă a fost o secundă.

Anii au zburat cu viteza luminii si m-am trezit la sfarsitul verii.

Îmi pare bine dar îmi pare si rău .Mă bucur ca am crescut dar o sa-mi fie dor de acea vară, o sa îmi fie dor de prietenii acelei veri.

Acum o iau de la capăt. Aceleaşi emoţii de o vară nou începută,alti prieteni , o nouă aventura pe drumul spre maturitate.

Azi...

Azi dam teza.Nu stiu ce sa fac...sper sa ma descurc!
E destul de greu , iar profesorii cu greva lor,nici macar model de teza nu ne-au dat.

Ea si numai ea!

Am cunoscut cu 5 ani în urma o fata.
Ea era fata fricoasă , care nu vorbea cu nimeni.Avea parul negru ca un cărbune,ochii erau căprui ca toamna si avea un zîmbet timid , firav si totuşi frumos.
A fost prima data cînd noi ne-am întîlnit. Atunci s-a creat o legătură puternica între noi. În ziua în care , citez : "au trecut mai exact 5 ani de cînd o fetiţă brunetă ,nesigură pe ea ,care nu vorbea cu nimeni o cunoaste pe fetiţă slăbuţa,firavă dar plină de viaţa,mereu cu zambetul pe buze,blondă si pistruiata cu ochi mari si albaştrii..cînd antitezele se întalnesc niciodată nu ştii ce se poate întîmpla."

Nici eu nu am înţeles prima data "chestia" asta.
Am crezut...probabil ca e doar o colega de la o alta clasa . Dar nu , a devenit incetul cu incetul prietena mea , apoi a devenit poate sora mea. Cred ca daca i-as spune ca e sora mea mai mica , da , mai mica decat mine cu 1 luna si jumatate , Doamne , nu ii vine sa creada ca e mai mica decat mine , ar suna ciudat?... Probabil ca da, pt ca nu stiu sa imi exprim dragosta in cuvinte...
S-au intamplat foarte multe lucruri intre noi , dar niciunul nu ne-a despartit. Si stii ce? Exact acum am simtit mirosul parfumului ei.Sincer.

Da... imi exprim sentimentele in cuvinte...nu prea reusesc , nu? Oricum...e ceva ce simt eu.
Te intereseaza? Da , Adriana se numeste acea persoana!!

O iubesc , si as face orice pt ea!! Absolut orice!

Si mai e ceva la ea care uneori imi place...alteeori nu.Faptul ca e ca o mama.Genul ala "nu vii mai tarziu de..." , "mananci tot" , "fa aia" , "nu face aia" etc. Uneori ma bucur ca e acolo cineva care are grija de mine.Alteori ma enerveaza ca e enervanta.Dar asta e si farmecul , de fapt. :)